Bienala de Artă de la Veneția se deschide anul acesta pe 9 mai, cu o lună mai devreme decât edițiile recente. În 2015 participă 89 de țări, dintre care doar 29 expun în Giardini di Castello, locul istoric al Bienalei, unde România are propriul său Pavilion încă din 1938. Președintele Bienalei de la Veneția, Paolo Baratta, și curatorul expoziției internaționale, Okwui Enwezor, au convocat pe 5 martie o întâlnire a reprezentanților țărilor participante, care și-au prezentat programele curatoriale.
La această întâlnire a fost comentată tema Bienalei, All the World’s Futures („Toate viitorurile lumii”). Enwezor – cunoscut scriitor, curator și director al Haus der Kunst din Munchen – a explicat că expoziția va fi „dedicată unei reevaluări a relației pe care arta și artiștii o au cu actuala stare a lucrurilor din lumea care ne înconjoară”. Tema constă dintr-un „strat de filtre intersectate” care va servi la organizarea expoziției în trei părți distincte: Liveness: On Epic Duration („Vivacitate: despre durata epică”), Garden of Disorder („Grădina Dezordinii”) și Capital: A Live Reading („Capitalul: o lectură pe viu”).
Enwezor își imaginează expoziția ca pe „o scenă pe care vor fi explorate proiecte istorice și contra-istorice”. Chestiunile abordate au un pronunțat caracter politic: „Fracturile care ne înconjoară și abundă la fiecare colț al peisajului global de azi evocă rămășițele infinitezimale ale catastrofelor anterioare”, a spus el într-o declarație de presă. „Schimbările radicale care s-au petrecut de-a lungul ultimelor două secole au dat naștere unor noi idei fascinante care au devenit subiecte și materie pentru artiști, scriitori, regizori, performeri […]. Recunoașterea acestui fapt stă la baza propunerii mele pentru a 56-a Expoziție Internațională la Biennale di Venezia”. Felul în care curatorul, foarte apreciat și pentru Documenta 11, va aborda o temă atât de vastă și de actuală a fost limpezit prin lista artiștilor selectați.
Pavilionul României se integrează în viziunea curatorială a lui Enwezor prin alegerea unui subiect pe cât de dificil, pe atât de potrivit în context local și internațional: „Darwin’s Room”, văzut ca un spațiu mental și o paradigmă în care, deși trăim cu toții, ne raportăm la ea în moduri cu totul diferite. Adrian Ghenie (n. 1977) propune prin laboratorul lui Darwin o cale de reinterpretare a luptei pentru existență, nu doar așa cum o definea teoria evoluționismului biologic, ci și prin apelul la alte surse istorice. Ghenie este preocupat constant de falia care se creează între microistorie și macroistorie, continuând prin proiectul propus Pavilionului tema generală a Bienalei și accesând sursele intime ale subiectului de reflecție propus de curator: cum ne imaginăm viitorul la plural? Camera lui Darwin devine o arhivă a istoriei declinată în trei spații principale, fiecare având propria cheie conceptuală: Furtuna, Galeria de portrete (Autoportret ca Charles Darwin) și Disonanțele istoriei.
Arhitectura expoziției, concepută de Attila Kim, traduce spațial tematica Darwin’s Room. Compartimentarea spațiului expozițional în trei săli principale recreează simbolic o perioadă importantă din istoria Pavilionului României, acesta trimițând astfel la o formă apropiată de cea propusă inițial de Nicolae Iorga în 1938.
La fiecare ediţie, națiunile lumii îşi definesc un anumit mod de înţelegere a „reprezentativităţii”. Polonia, al cărei pavilion este adiacent Pavilionului României, vine cu proiectul unei opere cu libret polonez pe care artiștii au prezentat-o descendenților soldaților polonezi din legiunile lui Napoleon. Trimiși de Napoleon în San Domingo în 1802 pentru a înfrânge răscoala sclavilor negri, soldații polonezii au decis să se alăture insurgenților, câștigând astfel independența statului Haiti. Artiștii polonezi chestionează astfel capacitatea unor forme artistice anacronice de a mai reprezenta identitatea națională. Marea Britanie o propune anul acesta pe Sarah Lucas, o reprezentantă a noului val de artiști britanici, cu o abordare neconvențională și plină de umor. Proiectul Franței se intitulează revolutions şi propune o recitire a mutaţiilor istorice prin prisma dezordinii regeneratoare.
A 56-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția va fi deschisă publicului (estimat la aproximativ 500.000 persoane) între 9 mai și 22 noiembrie 2015. Vernisajul Pavilionul României va avea loc pe 7 mai, ora 17, în prealabil având loc prezentarea pentru presă, de la ora 16. România va fi reprezentată în paralel, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, de expoziția Inventing the Truth. On Fiction and Reality (curator: Diana Marincu), care va avea vernisajul pe data de 8 mai, ora 17.
